marți, 22 iulie 2008
Sicrie cu dimensiuni reduse...
luni, 21 iulie 2008
Clujul...suflet de noapte
joi, 17 iulie 2008
I wish I was special, You're so fucking special
Am fost la mare. O gasca mica dar cu idei mari. Simfonia valurilor, pescarusii la rasarit, muzica buna si zambetele lipsite de falsitate mi-au amintit ca viata e cel mai frumos dar pe care il avem si totodata cel mai de pret. Un foc de tabara, o bere bauta fara probleme cotidiene care sa strice gustul, o plaja care pe cat de mica este pe atat de imensa si primitoare o simti, valurile spargandu-se de mal te fac sa iti doresti sa ramai cumva pierdut pe veci acolo.
In Vama Veche e atat de simplu sa fi fericit. Ai nevoie doar de o sticla de vin sau o bere dupa caz, suflet curat fara noroi, o tigara si 3-4 oameni care te inteleg si te accepta asa cum esti. Asta e Vama Veche. Desi e aproape ingropata in betoane, preturi ce au sarit pragul mult prea mult, totusi daca ai curajul sa privesti dincolo de toata aglomeratia asta ai sa vezi ca Vama Veche are inca sufletul la fel de tanar si curat. Marea are grija sa iti aminteasca ca ai loc langa ea , in bratele ei reci daca ai scapat de aglomeratia si cenusiul din timpul anului in care toti ne pierdem urma. Mie mi-e frica de apa, dar o venerez. E ciudat. Nu as intra in apa decat la mal insa as putea ramane pe plaja aproape o viata intreaga. Mereu cand plec ma despart foarte greu si imi este si mai greu sa ma obisnuiesc iar cu aglomeratia orasului si cu meschinaria care e la ea acasa.
Cand eram copil tot timpul spuneam ca atunci cand am sa cresc mare, am sa imi construiesc o casa pe malul marii. Ma tot gandesc noaptea ( doar atunci pot sufla si am vreme) cat de curat au sufletu cei care locuiesc aproape de mare. Cred ca nu au timp sa isi pateze sufletul; eu daca as sta asa aproape, de cate ori as simti ca sufletu imi este patat, as fugi la mare si m-as confesa si as fi din nou curata. E asa fe greu sa te intorci brusc la claxoane, masini, aglomeratie, injuraturi si vorbe proaste prin metrou, troleu. Si vine si ziua despartirii si atunci te asezi frumos jos in nisip o privesti trist si ii promiti ca in cel mai scurt timp posibil ai sa fugi din oras, chiar si fara un leu in buzunar si ai sa vii iar la ea si o sa ii spui povesti, sa ii alungi singuratatea si o sa cantati iar Pink Floyd, Phoenix, Pasarea, Vama Veche, Iris si multi, multi altii, iar marea in mutenia ei vesnica intelege si iti trimite pe un val o scoica in semn de multumire pentru dragostea si grija ce i-o porti .
Sunt iar in oras. Nu vreau!!! Credeam ca am sa imi revin usor, ca am sa intru din nou in ritmul orasului fara probleme, dar nu e asa ; e al naibii de greu. Mi-e somnul prost; ma trezesc mai obosita. Cafeaua si tigara nu mai au gust sau miros; le fumez mecanic si ma bantuie un gand sa imi dau demisia sa imi iau banii , rucsacul si sa fug la mare si cand ma voi simti in stare sa pasesc iar in mechinaria si murdaria orasului, sa vin. Numai ca viata ne invata zilnic ca nu facem doar ce vrem; ar fi simplu sa spunem fac asta si sa facem ...viata nu ne da drept la replica de cele mai multe ori, chiar daca am vrea sa o batem si sa urlam ca avem dreptate si ca putem face ce dorim,ea iti aminteste ca esti doar un pion prost si stangaci care se pierde tot mai mult in jocul de-a viata si prostii ei ...
MA STING INCET..NU MAI ARD CA IN ALTE SERI ..AM MURIT ?..:(
marți, 15 iulie 2008
Enciclopedia mortii...
Moartea in arta plastica contemporana...
In arta plastica moderna, moartea este prezentata in diferite ipostaze. Deseori intalnim lucrari grafice, sau in ulei care reprezinta moartea ca fiind ceva normal, necesar, si intr-un mod ciudat, amuzant. Din aceasta categorie face parte si lucrarea profesorului de microbiologie, Cedric Mims, din Londra, care in anul 2006 s-a hotarat sa dea lumii o noua viziune asupra momentului de final al existentei noastre.Astfel la inceput anului 2006, pe rafturile librariilor, a aparut "Enciclopedia mortii". Aceasta lucrare cuprinde toate informatiile necesare cunoasterii mai in amanunt a acestui fapt greu de acceptat de cele mai multe ori.
Pornind de la cele mai frecvente cauze de deces ( boli, accidente, dezastre, sinucideri, eutanasii, omucideri) urmate mai apoi de modalitati de conservare a cadavrelor, inclusiv moduri de mumificare uitlizate inca din Egiptul Antic si pana astazi si continuand cu prezentarea deseori intr-un mod ironic si amuzant a investigatiei criminalistice a omorului, in acesta lucrare gasim toate informatiile necesare cu privire la moarte.
Momentul Terminus ale existentei ....
Pentru cei interesati nu numai de partea fizica a mortii trupului, lucrarea prezinta in partea de final si aspecte spirituale, constand in prezentarea prin comparatie a diferitelor concepte religioase si totodata si modalitati de comunicare cu cei plecati dintre noi.
Aceasta carte este din plin presarata cu povestiri fantastice din mitologie si istorie, prezentand diferite obiceiuri si ritualuri funebre din trecut si pana in prezent cu epitafuri si ultimele cuvinte ale unor personalitati, inclusiv cazuri celebre de suicid.
Tratamente stravechi de reintinerire....fals sau adevarat?
Unul din multele capitole care mi-au atras atentia in mod deosebit se intituleaza " Cum putem insela moartea?". Citindu-l am aflat ca o straveche metoda de intinerire era ca un batran sa tina in brate o tanara fecioara. Se pare ca inclusiv Regel David a beneficiat de acest tratament, dupa cum putem afla in urma lecturarii cartii " Prima carte a Regilor " din biblie; cu siguranta ca acest mod de a reintinerii i-a provocat o mare placere regelui, insa din pacate nu a functionat, acesta murind la scurt timp. In concluzie acest tratament a ramas la statutul de legenda.
Un alt tratament pentru intinerire l-a descoperit marele fiziolog Charles Brown, care a afirmat ca se simte mult mai bine dupa ce si-a injectat un extract de testicul de maimuta.
Acestui tratament au fost supusi mai multi batrani insa au aparut complicatii, renuntandu-se ulterior la aceasta metoda.
O carte de exceptie,interesanta, captivanta si deloc intr-un stil obsesiv-macabru care prin multitudinea de informatii ne ajuta sa privim momentul final al existentei cu mai multa detasare si mai realistic.
Moartea este un fapt normal care face parte din legea firii si a universului intreg. Acest lucru l-a constat si celebrul poet Edward Young, reliefandu-l in citatul sau in urma cu mai bine de trei secole ; " Viata este un desert, viata inseamna singuratate; moartea ne alatura majoritatii."
miercuri, 23 aprilie 2008
S.O.S- anorexia o moda ?!?!
Intr-o lume dominata de imagine, tot mai multe tinere adopta stiluri de viata daunatoare pentru a ajunge la greutatea dorita , din dorinta de a fi la fel ca fotomodelul pe care il admira. Dar de ce nu ne putem accepta asa cum suntem? Dece tot mai multe tinere vor sa se distruga in mod constient . Anorexia este o boala, si tot mai multe fete ii cad prada.
Uitati-va in magazine, si o sa observati fata confuza a unei fete care ar dori sa achizitioneze si ea ceva haine care sunt in trend insa e mai mult decat sigura ca aceste haine arata bine doar pe siluete androgine si fara atuuri feminine. Rezultatul? Paraseste magazinul, cumva jenata de corpul ei, si merge acasa, unde probabil ca isi va face un plan de infometare ca sa ajunga la silueta dorita. Ajungem fara sa ne dam seama, incet, incet sa ne uratim trupul si totodata sufletul. Totodata pierdem si respectul fata de sine. Desi admitem ca o femeie trebuie sa aiba forme si ca poate fi fericita daca nu este subnutrita, totusi suntem mereu in lupta cu cantarul..
Luisel Ramos – un model international a decedat in urma acestei crunte boli. Catwalk-ul i-a pavat drumul catre moarte si la propriu si la figurat, ea decedand dupa o prezentare de moda. La 6 luni a murit si sora ei din acelasi motiv.
Celebra Mary-Kate-Olsen s-a internat si ea de curand intr-un centru de recuperare, dupa ce a recunoscut ca este anorexica.
Un caz socant a fost cel al unui fotomodel din Israel care , a murit in urma anorexiei la varsta de 26 de ani. Aceasta avea 22 de kilograme si o inaltime de 1.72.
Acestea sunt doar cateva cazuri celebre de anorexie, dar cu siguranta daca privim in jurul nostru mai atent, vom observa ca si vecina de peste drum are inclinatii spre asa ceva .
De fiecare data cand ne plangem de faptul ca am mai luat in greutate, transmitem un mesaj celor din jurul nostru. Este un semnal de alarma pe care inconstient creierul nostru vrea sa il transmita celor din jur.
Ideea e ca in intimitatea casei noastre nimeni nu stie ce facem. Putem sa admiram ore in sir un fotomodel, visand cu ochii deschisi sa aratam la fel, inalte , slabe si de succes. Insa de la a da jos cateva kilograme, pentru a ajunge la silueta visata si pana la a cadea in prapastia anorexiei, nu este decat un pas. Multe spunem ca daca ajungem la silueta dorita, adica doar cateva kilograme jos, putem sa ne abtinem si nu alunecam mai jos de atat. Insa anorexia e o boala, care odata instalata in subconstientul nostru cu greu o putem izgonii. Exista studii care sustin faptul ca o persoana care se infometeaza pentru a da jos doar cateva kilograme este mult pasibila de a atinge si chiar trece, pragul anorexiei. Dece?. Specialistii sustin ca in momentul in care ai ajuns la o greutate dorita, creierul trimite semnale cum ca totusi un kilogram doua nu ar fii o problema daca ai mai putea da jos, si astfel la un kilogram dat jos mai vin 3 , si tot asa pana ajungi sa faci chiar si un atac de cord sau sa nu te mai poti ridica din pat. Anorexia este un fapt real si primul pas in tratarea ei este acceptarea. Pentru asta e necesara o vointa de fier. Exista persoane care sufera de anorexie insa refuza categoric sa consulte un medic si puse in fata unei oglinzi vor sustine in mod repetat ca sunt grase, ca le e scarba de ele si ca un kilogram sa mai poate da jos, ca doar nu o sa moara. Tot ce ne ramane de facut e sa invatam sa ne iubim corpul, asa cum este, sa ne respectam si sa nu uitam ca nimeni nu e perfect si ca fiecare suntem frumosi, unici si speciali in felul nostru, pentru ca nu exista doua persoane pe lumea asta la fel.
luni, 17 martie 2008
Bilantul unei nopti ...
sâmbătă, 15 martie 2008
Martor mut
miercuri, 5 martie 2008
Intrebari

Zdreantza de lux
Ok....hai ca deja se intrece orice limita a bunului simt ....in pula mea chiar nu mai rezist si nu ma acuzati ca sunt vulgara ...nu sunt prima nici ultima ...nu mai face fata aia lunga cand citesti acest jurnal ....doar nu auzi de la mine pentru prima data in viata ta de pula ....stii poate mai bine ca mine ce e aia ....asa ca nu vad ce motiv as avea sa nu spun pe sleau ce am de zis din moment ce la fiecare colt de strada , la fiecare coada la bilete auzi cuvantul pula in toata splendoarea lui ....deci cum spuneam ...in fiecare zi sarim granitza bunului simt tot mai mult .....In pula mea nici cu troleul nu ma mai pot deplasa, fara sa nu am o punga la mine.( v-ati prins pt ce nu ?)...astazi de exemplu , ma deplasam ca orice om normal spre casa cufundata in gandurile si problemele mele zilnice ...cand un accident genetic ..numit de specialisti " OM"....incepe sa faca pula mare cu toti calatorii . Se leaga de fete ...intrebarea cea mai adresata fiind .." tu mai esti ...stii tu ?" virgina pentru nestiutori....nu va ganditi la chestii normale ...ar fi de domeniul fantasticului in Romania de azi sa vezi si sa auzi lucruri normale ...nu....noi suntem aia mai destepti care ne afisam fara jena cultura dobandita in carciumele unde manelistii..( cultura asta moderna si virusu asta de care nu mai putem scapa, isi bat ...sa ma scuzati...aia de noi ca ei isi iau banii si se cara ....si tu ala care ii dai bani ramai cu banii dati si rupt in gura , esti prastie, de abia mai reusesti sa gasesti iesirea ,asta in caz ca o mai gasesti....in fine sa zicem ca o gasesti si te deplasezi incet si intortocheat ca de' bautura e buna :)))...si probabil mai agati vreo panarama plictisita care iti da si vreo boala ...dupa care mergi acasa..( asta in caz ca mai ajungi si nu te priponesti intr-un sant ) ca a doua zi sa fii bataia de joc a vecinilor si dezamagirea parintilor care probabil se vor gandi atunci pe moment " dece pula mea nu m-am imbatat atunci cand te-am facut ..macar sa existe un motiv pentru care ai iesit asa ).....Si totusi in pula mea daca suntem atat de revoltati (nu numai eu ) ...pe generatia asta de pulisti ..probabil va intrebati daca a intervenit careva sa il potoleasca pe tembelu ala care probabil abea a trecut de pubertate ..si mai mult ca sigur nu stie nici el prea bine cu ce se mananca aia .....?( noroc cu filmele americane )..:))))...RASPUNSUL E EVIDENT NU !!!..normal ca nu a intervenit nimeni da ce is io mai fraier ..sa ma pricopsesc pe cap cu el tot drumu ,...?....Va intrebati dece ...?...uite dece ...pentru ca traim intr-o tara mizera..... unde mizeria, vulgaritatea si indiferenta fata de altii dar si de tine /mine......e la ea acasa . In pula mea io m-am saturat si promit solemn ca la fel ca si restu o sa imi bag altadata picioarele in capu urmatorului tembel care imi strica placerea de a ma gandi pe troleu( ca de' tata nu e din pula de ministru) la casa mea dupa o zi obositoare ....pe care probabil baiatu lu tata si rusinea lu mama nu o va cunoaste niciodata ...ca de' el e bazat ..are mertan si telefon de fitze ..imi bag pula in telefonu lui si in ifosele de eminenta pulii de care ii suferind ...NOh si cu asta inchei ....acest mesaj este adresat tuturor care fac parte din categoria , zdreanta de lux .....:) semnat cu drag , iulia
Leia Mais…vineri, 15 februarie 2008
Fiinta mea serbeaza iar
duminică, 10 februarie 2008
ultima carte jucata ...?
