Miros de toamna tarzie ....

A venit Toamna ......din pacate nu sunt acasa cu ai mei ...si a inceput sa mi se faca dor de mirosul specific casei mele parintesti ....merele coapte sfaraind pe plita veche ....pentru cei care au impresia ca este doar un articol scris prost si fara noima ...le spun ..este un articol care ascunde mai multe decat simplul miros de mar tomnatic .....deci cum spuneam ....imi lipsesc enorm diminetile ploioase de toamna cand ma trezea mirosul copilariei mele ....merele de toamna puse la copt pe plita si apoi date prin caramel.....tot in aceste dimineti o aveam alaturi pe sora mea draga .....cu care ne bateam de la mere ...( niciodata nu ne ajungeau cate ne pregatea mama cu atata drag in fiecare dimineata de duminica ).....imi lipsesc serile cand intram in odaia mare a bunicii si ma imbata mirosul vinului de casa fiert cu scortisoara .....

Acum casa nu mai e ....a fost prapadita de buruieni ....si bunica a plecat :(......in ultima instanta mi-au mai ramas doar merele mamei.....care sfaraiesc care mai de care mai tare pe plita ..insa din pacate, anul acesta nu mai am parte de asa ceva ....am incercat eu sa imi creez o iluzie cum ca as mai putea reinvia fiorul acelor dimineti de toamna din odaia bunici sau bucataria mamei, mele ...insa am realizat cu stupoare ca nu prea imi iese si ca sunt cam stangace in ale bucatariei ....desigur a iesit ceva , ceva ..cat de cat comestibil, insa nu avea nici cat o frunza vesteda mirosul copilariei mele .....si atunci am inteles .....copilaria mea a ramas undeva la sanul mamei imbatata de mirosul merelor coapte si al vinului fiert cu scoartisoara .......a ramas pierduta in aburii de vin si caldura focului ce ardea timid in soba din coltul prafuit al odaii bunicii ....iar noi pruncii ghemuiti toti sub paturi mari si groase de lana ne desfatam si ne imbatam sufletul cu mirosul de scortisoara , al placintelor cu mere ....si al merelor coapte de pe soba asteptand nerabdatoare sa fie invelite in mantia de caramel( zahar ars )......:).....o poveste de seara la capat de toamna ...

Leia Mais…

iertare....cer iertare....

Se lasa tacerea peste lumea mea....bucati mici din suflet s-au pierdut in fumul unui an pierdut .....nici zilele ploioase si nici zilele cu cel mai napraznic ger nu alina nici pe sfert sentimentul de vinovatie si tristete care zace in mine si urla mut sa iasa la suprafata ...
Un an pierdut ...."fugit irreparabile tempus"....timpul pierdut nu il mai poti recupera .....tot ce mi-au mai ramas sunt amintirile ...
.......speranta e undeva ferecata ....ii este frica sa ma iasa la lumina .....a spus ca asteapta cuminte un semn ....si poate nici asa nu o sa mai vrea vreodata sa vada si sa fie incalzita de caldura zilelor cu soare ...
S-a suparat pe mine ....inima .....nu mai vrea sa comunicam ...speranta sta pitita si ma judeca ....si ma tot scuz ....incerc sa gasesc fel de fel de scuze ..insa si ele fug mancand pamantul .....nu vor sa fie partase la dezintegrarea lenta la care mi-e supus sufletul......
nu ma mai asculta nici degetele ...nici ochii ....nu vor ....ochii se tulbura ...si se joaca in diferite nuante de indiferenta ....degetele .....fug de pe tastatura, de pe fata mea ,...ma acuza ....si ma arata cu buricul degetului aratator .....liderul lor ....
sentimente de vinovatie ma incearca .....si observ ca nici picioarele nu mai imi dau ascultare ....refuza sa se mai miste .....s-au poticnit si nu mai vor sa ma ajute .....urechile si-au inchis ferastruicile .....spre minte .....nu mai am loc nici macar in mintea mea.....
drept urmare ....m-am hotarat........le las libere ....sa nu ma mai asculte .....asa ca acestea fiind scrise ....blogul i-a sfarsit aici si acum ....las loc liber unei minti noi ....si unor simtaminte mai pure .....care poate o sa stie sa ocoleasca greseala ........care sta la panda ...
m-am dus ....sa caut .....ceea ce am avut odata ....iar daca voi gasi vreodata acel ceva ..ce am avut atunci demult ....am sa ma intorc si am sa imi cer iertare .....si poate atunci voi gasi de la toate cele, umpic mai multa toleranta si intelegere ......
Iertare.....suflete al meu....

Leia Mais…