vineri, 22 ianuarie 2010
Intrebari...
luni, 16 noiembrie 2009
Etern pasager
Leia Mais…
marți, 20 octombrie 2009
Compact la Zalau
Compact vine la zalau dupa o absenta de pe scena muzicala de cativa ani buni . Daca dai un search pe google" concert compact" o sa apara un articol in care se precizeaza faptul ca unul de concertele trupei compact din piata revolutiei din Bucuresti a fost un dezastru . Mai oameni buni cand faci o asociere intre cuvintele dezastru si concert compact ceva nu bate .Concertele sustinute de-alungul timpului de trupa Compact nici unul nu a fost mai jos de f bun; dece ne place noua sa iesim in evidenta pe ' net cu articole de genul acesta . Cum ne permitem sa catalogam un concert al unei trupe legendare ca fiind un esec total . Oricum ar canta , orice ar canta , Compact e una din trupele care au devenit legenda .
Probabil multi dintre noi stim majoritatea pieselor pe de rost . Eu una ii ador; si cu siguranta nu sunt singura.
Piese ca " Ma voi intoarce" , "Trenul pierdut" , "Singur in noapte" , "Cine-i vinovat, mi-e tare dor de tine" ne amintesc de drumetiile facute cu prietenii , da vechile casete si casetofoane , intr-un cuvant de vremurile bune.
joi, 30 iulie 2009
Un Harry Potter expirat si plictisit ....
(un articol mai vechi S.I)
Sceptici în privinţa mesajului
Cartea “Harry Potter” a fost un real succes ce s-a vândut în peste 325 de milioane de cãrţi şi a fost tradusã în peste 64 de limbi . Personajul, Harry Potter a ajuns în scurt timp şi erou de film. Acesta, a reuşit sã strângã în cinematografe, atât copii cât şi adulţi. Dar mulţi dintre cei care au vãzut filmul sau au citit cartea considerã cã nu ajutã decât ca cei în esenţã rãi sã perceapã acest lucru ca fiind acceptat de societate.
Autoare sinucigaşã, dar bogatã
Creatorea şi autoarea romanului “Harry Potter” mãrturiseşte cã a vrut sã se sinucidã. Declaraţia a fost fãcutã de curând postului CNN. A fost prezentatã ca fiind o ştire mondenã şi de o importanţã vitalã. A fost publicatã şi de site-ul 9 AM, însã românii noştrii au privit-o ca pe o strategie de creştere a indicilor de imagine care merge pe principiul de:“ştire nouã, despre un om vechi“.
Aceastã tentativã sinucigaşã a “mamei” lui Harry, nu a reuşit sã capteze atenţia, aşa cã a fost introdusã, fãrã drept de apel, în sectiunea “ laude”. Cei mai mulţi români, considerã cã aceastã poveste este una plinã de violenţã, fiind produsul unei minţi bolnave şi foarte rãtãcitã.
Ceea ce este cert e cã aceste volume “Harry Potter”, au adus milioane de dolari în contul autoarei şi nu numai. Deşi era muritoare de foame în tinereţe şi avea dorinţa de a cunoaşte personal sfinţii, autoarea JK Rowling, a ajuns datoritã acestei poveşti, sã fie printre cele mai bogate femei din lume.
Efecte dãunãtoare asupra copiilor
Conform statisticilor, generaţia de copii a momentului, este îndoctrinatã Harry Potter. Mulţi dintre ei viseazã sã deţinã o baghetã magicã cu care sã dea diverse forme lucrurilor sau oamenilor când se enerveazã sau se regãsesc în personaje ca elevul Draco Malfoy (rea-credinţã).
Prãpastia se mãreşte cu fiecare volum vândut din seria Harry Potter şi ajunge sã creeze copii Hogwarts care fac scandal în magazine şi librãrii dacã pãrinţii nu cumperã mãcar o broşurã în care apare mult-mediatizatul erou, Harry Potter.
Aceste constatãri, ne fac sã credem cã şi povestea “ Peter Pan and the Captain Hokk “ a fãcut probabil victime. Oare câţi copii au descoperit puterea forţei gravitaţionale, dupã ce conform poveştii s-au gândit la ceva frumos şi şi-au dat drumul în gol de pe dulap , balcon sau în cazurile fericite, pat?
joi, 9 aprilie 2009
Pana de titlu
Salutare, salutare.... Pana azi cand mi-am amintit ca am si eu un blog al meu ... tot simteam ca ceva nu e in regula ...cred ca am aflat ce anume ...
A trecut ceva vreme de cand nu mi-am hranit "monstruletul"...asa ca astazi am decis sa postez si eu ceva nou. Imaginatia mea bolnava ma obliga ..
So' daca tot vorbim de o era a blogului, mai nou este un gen care vine dupa acele genuri de tip clasic ...m-am hotarat sa imi exprim si eu nemultumirile ..ha ha ..( de parca m-ar asculta cineva ) ...eh dar macar ma descarc ...
Unul din bunii mei prieteni Aditza :)...are un blog pe care cica nu se sufera ..f tare aditza de acord cu tine insa...pe al meu vreau sa se boceasca chiar ...
Iar ma intind si nu trec la subiectu in sine ...deci...
Azi am avut la facultate o asa zisa conferinta de presa ...daca ma intrebati pe mine a fost mai degragba voi vorbiti noi ne facem ca va ascultam si la final ne injurati dar toata lumea tace malc ...cam asta ar fi adevarul despre intalnirea jurnalistica de azi . So' s-au adunat mai multi reprezentanti ai presei clujene ca sa ne explice noua dobitocilor care peste doua luni suntem absolventi ai minunatei facultati la care majoritatea din noi cred ca ar vrea sa ii dea foc...
Nu lucrez in presa, nu mai am treaba prea multa cu universitatea, asa ca imi permit deci sa ma exprim direct si pe fata . Daca as putea sa dau timpul inapoi, l-as da ...nu as mai da la aceasta facultate si in nici un caz nu m-as mai zbate sa termin 3 ani ca la final sa iau o amarata de diploma si niste veritabile suturi in dos de la fiecare redactie la care bat la usa. Ideea care e de fapt...
Daca in timpul facultatii nu te bagi undeva in presa ..risti sa nu mai gasesti loc pe cand termini ..si oricum chiar daca ai o diploma nu te ia nimeni in seama deoarece nu ai experienta ..pe care ar fi trebuit sa ti-o faci in facultate ..bun ....dar daca nu o parcat nimeni caruta cu noroc la poarta ta si nu ai apucat sa iti bagi cat de mult in jeb ....si nu iti permiti sa faci munca benevola in presa doar de dragul experientei si esti nevoit sa te angajezi undeva sa iti poti plati chiria si cheltuielile atunci ce faci ?...atunci te trezesti la final ca termini 3 ani de jurnalism si toate usile ti se inchid si esti obligat sa ramai la ceea ce ai facut in timpul facultati ..adica sa lucrezi ca ospatar , sau in Mc 'D , carrefour , real , mall-uri ca si vanzatoare sau naiba mai stie ce . Deci pentru cei care nu isi permit un suport financiar sanatos in spate ..oricum ai da-o tot acolo ajungi si anume la concluzia la care am ajuns cu totii (altii mai devreme unii mai tarziu) ...nu ai sanse sa lucrezi in presa si sa fi platit cinstit pentru munca care o depui . Tinerii absolventi ai facultatii de jurnalism ajung sa fie 3 in 1 ..adica se reduce personalul ca de' e criza F ...si un reporter mai nou umbla cu aparatul foto , cu reportofonu , cu hand cam-ul si laptopul dupa el ca sa poata da stirea la timp cica, pentru un salar de mizerie, toate blabla-urile pe care ar trebui alti oameni sa le faca . Problema e ca daca ni-i se pun in carca atatea sarcini ar trebui sa fim platiti macar decent nu ?...ei bine nu poate fi vb de asa ceva ...la anumite posturi de tv daca mergi ai maxim 5 milioane daca le vezi si pe alea e bine ...in alte locuri te trezesti ca stai ca fraieru 6 luni si nu iei nici un ban si cand le ceri sa ti-i dea iti invoca ceva motiv stupid si esti by by ....Is convinsa ca nu prea are mare inteles ce am scris acuma , probabil is amestecate toate ideile mele aici ...nu ma deranjeza ..cine e destept se prinde el ... ideea era pur si simplu sa ma descarc.
Mi-am atins deci scopul asa ca seara faina la tata lumea! ( asa ca la ardeal ) !
marți, 22 iulie 2008
Sicrie cu dimensiuni reduse...
luni, 21 iulie 2008
Clujul...suflet de noapte
joi, 17 iulie 2008
I wish I was special, You're so fucking special
Am fost la mare. O gasca mica dar cu idei mari. Simfonia valurilor, pescarusii la rasarit, muzica buna si zambetele lipsite de falsitate mi-au amintit ca viata e cel mai frumos dar pe care il avem si totodata cel mai de pret. Un foc de tabara, o bere bauta fara probleme cotidiene care sa strice gustul, o plaja care pe cat de mica este pe atat de imensa si primitoare o simti, valurile spargandu-se de mal te fac sa iti doresti sa ramai cumva pierdut pe veci acolo.
In Vama Veche e atat de simplu sa fi fericit. Ai nevoie doar de o sticla de vin sau o bere dupa caz, suflet curat fara noroi, o tigara si 3-4 oameni care te inteleg si te accepta asa cum esti. Asta e Vama Veche. Desi e aproape ingropata in betoane, preturi ce au sarit pragul mult prea mult, totusi daca ai curajul sa privesti dincolo de toata aglomeratia asta ai sa vezi ca Vama Veche are inca sufletul la fel de tanar si curat. Marea are grija sa iti aminteasca ca ai loc langa ea , in bratele ei reci daca ai scapat de aglomeratia si cenusiul din timpul anului in care toti ne pierdem urma. Mie mi-e frica de apa, dar o venerez. E ciudat. Nu as intra in apa decat la mal insa as putea ramane pe plaja aproape o viata intreaga. Mereu cand plec ma despart foarte greu si imi este si mai greu sa ma obisnuiesc iar cu aglomeratia orasului si cu meschinaria care e la ea acasa.
Cand eram copil tot timpul spuneam ca atunci cand am sa cresc mare, am sa imi construiesc o casa pe malul marii. Ma tot gandesc noaptea ( doar atunci pot sufla si am vreme) cat de curat au sufletu cei care locuiesc aproape de mare. Cred ca nu au timp sa isi pateze sufletul; eu daca as sta asa aproape, de cate ori as simti ca sufletu imi este patat, as fugi la mare si m-as confesa si as fi din nou curata. E asa fe greu sa te intorci brusc la claxoane, masini, aglomeratie, injuraturi si vorbe proaste prin metrou, troleu. Si vine si ziua despartirii si atunci te asezi frumos jos in nisip o privesti trist si ii promiti ca in cel mai scurt timp posibil ai sa fugi din oras, chiar si fara un leu in buzunar si ai sa vii iar la ea si o sa ii spui povesti, sa ii alungi singuratatea si o sa cantati iar Pink Floyd, Phoenix, Pasarea, Vama Veche, Iris si multi, multi altii, iar marea in mutenia ei vesnica intelege si iti trimite pe un val o scoica in semn de multumire pentru dragostea si grija ce i-o porti .
Sunt iar in oras. Nu vreau!!! Credeam ca am sa imi revin usor, ca am sa intru din nou in ritmul orasului fara probleme, dar nu e asa ; e al naibii de greu. Mi-e somnul prost; ma trezesc mai obosita. Cafeaua si tigara nu mai au gust sau miros; le fumez mecanic si ma bantuie un gand sa imi dau demisia sa imi iau banii , rucsacul si sa fug la mare si cand ma voi simti in stare sa pasesc iar in mechinaria si murdaria orasului, sa vin. Numai ca viata ne invata zilnic ca nu facem doar ce vrem; ar fi simplu sa spunem fac asta si sa facem ...viata nu ne da drept la replica de cele mai multe ori, chiar daca am vrea sa o batem si sa urlam ca avem dreptate si ca putem face ce dorim,ea iti aminteste ca esti doar un pion prost si stangaci care se pierde tot mai mult in jocul de-a viata si prostii ei ...
MA STING INCET..NU MAI ARD CA IN ALTE SERI ..AM MURIT ?..:(
marți, 15 iulie 2008
Enciclopedia mortii...
Moartea in arta plastica contemporana...
In arta plastica moderna, moartea este prezentata in diferite ipostaze. Deseori intalnim lucrari grafice, sau in ulei care reprezinta moartea ca fiind ceva normal, necesar, si intr-un mod ciudat, amuzant. Din aceasta categorie face parte si lucrarea profesorului de microbiologie, Cedric Mims, din Londra, care in anul 2006 s-a hotarat sa dea lumii o noua viziune asupra momentului de final al existentei noastre.Astfel la inceput anului 2006, pe rafturile librariilor, a aparut "Enciclopedia mortii". Aceasta lucrare cuprinde toate informatiile necesare cunoasterii mai in amanunt a acestui fapt greu de acceptat de cele mai multe ori.
Pornind de la cele mai frecvente cauze de deces ( boli, accidente, dezastre, sinucideri, eutanasii, omucideri) urmate mai apoi de modalitati de conservare a cadavrelor, inclusiv moduri de mumificare uitlizate inca din Egiptul Antic si pana astazi si continuand cu prezentarea deseori intr-un mod ironic si amuzant a investigatiei criminalistice a omorului, in acesta lucrare gasim toate informatiile necesare cu privire la moarte.
Momentul Terminus ale existentei ....
Pentru cei interesati nu numai de partea fizica a mortii trupului, lucrarea prezinta in partea de final si aspecte spirituale, constand in prezentarea prin comparatie a diferitelor concepte religioase si totodata si modalitati de comunicare cu cei plecati dintre noi.
Aceasta carte este din plin presarata cu povestiri fantastice din mitologie si istorie, prezentand diferite obiceiuri si ritualuri funebre din trecut si pana in prezent cu epitafuri si ultimele cuvinte ale unor personalitati, inclusiv cazuri celebre de suicid.
Tratamente stravechi de reintinerire....fals sau adevarat?
Unul din multele capitole care mi-au atras atentia in mod deosebit se intituleaza " Cum putem insela moartea?". Citindu-l am aflat ca o straveche metoda de intinerire era ca un batran sa tina in brate o tanara fecioara. Se pare ca inclusiv Regel David a beneficiat de acest tratament, dupa cum putem afla in urma lecturarii cartii " Prima carte a Regilor " din biblie; cu siguranta ca acest mod de a reintinerii i-a provocat o mare placere regelui, insa din pacate nu a functionat, acesta murind la scurt timp. In concluzie acest tratament a ramas la statutul de legenda.
Un alt tratament pentru intinerire l-a descoperit marele fiziolog Charles Brown, care a afirmat ca se simte mult mai bine dupa ce si-a injectat un extract de testicul de maimuta.
Acestui tratament au fost supusi mai multi batrani insa au aparut complicatii, renuntandu-se ulterior la aceasta metoda.
O carte de exceptie,interesanta, captivanta si deloc intr-un stil obsesiv-macabru care prin multitudinea de informatii ne ajuta sa privim momentul final al existentei cu mai multa detasare si mai realistic.
Moartea este un fapt normal care face parte din legea firii si a universului intreg. Acest lucru l-a constat si celebrul poet Edward Young, reliefandu-l in citatul sau in urma cu mai bine de trei secole ; " Viata este un desert, viata inseamna singuratate; moartea ne alatura majoritatii."
miercuri, 23 aprilie 2008
S.O.S- anorexia o moda ?!?!
Intr-o lume dominata de imagine, tot mai multe tinere adopta stiluri de viata daunatoare pentru a ajunge la greutatea dorita , din dorinta de a fi la fel ca fotomodelul pe care il admira. Dar de ce nu ne putem accepta asa cum suntem? Dece tot mai multe tinere vor sa se distruga in mod constient . Anorexia este o boala, si tot mai multe fete ii cad prada.
Uitati-va in magazine, si o sa observati fata confuza a unei fete care ar dori sa achizitioneze si ea ceva haine care sunt in trend insa e mai mult decat sigura ca aceste haine arata bine doar pe siluete androgine si fara atuuri feminine. Rezultatul? Paraseste magazinul, cumva jenata de corpul ei, si merge acasa, unde probabil ca isi va face un plan de infometare ca sa ajunga la silueta dorita. Ajungem fara sa ne dam seama, incet, incet sa ne uratim trupul si totodata sufletul. Totodata pierdem si respectul fata de sine. Desi admitem ca o femeie trebuie sa aiba forme si ca poate fi fericita daca nu este subnutrita, totusi suntem mereu in lupta cu cantarul..
Luisel Ramos – un model international a decedat in urma acestei crunte boli. Catwalk-ul i-a pavat drumul catre moarte si la propriu si la figurat, ea decedand dupa o prezentare de moda. La 6 luni a murit si sora ei din acelasi motiv.
Celebra Mary-Kate-Olsen s-a internat si ea de curand intr-un centru de recuperare, dupa ce a recunoscut ca este anorexica.
Un caz socant a fost cel al unui fotomodel din Israel care , a murit in urma anorexiei la varsta de 26 de ani. Aceasta avea 22 de kilograme si o inaltime de 1.72.
Acestea sunt doar cateva cazuri celebre de anorexie, dar cu siguranta daca privim in jurul nostru mai atent, vom observa ca si vecina de peste drum are inclinatii spre asa ceva .
De fiecare data cand ne plangem de faptul ca am mai luat in greutate, transmitem un mesaj celor din jurul nostru. Este un semnal de alarma pe care inconstient creierul nostru vrea sa il transmita celor din jur.
Ideea e ca in intimitatea casei noastre nimeni nu stie ce facem. Putem sa admiram ore in sir un fotomodel, visand cu ochii deschisi sa aratam la fel, inalte , slabe si de succes. Insa de la a da jos cateva kilograme, pentru a ajunge la silueta visata si pana la a cadea in prapastia anorexiei, nu este decat un pas. Multe spunem ca daca ajungem la silueta dorita, adica doar cateva kilograme jos, putem sa ne abtinem si nu alunecam mai jos de atat. Insa anorexia e o boala, care odata instalata in subconstientul nostru cu greu o putem izgonii. Exista studii care sustin faptul ca o persoana care se infometeaza pentru a da jos doar cateva kilograme este mult pasibila de a atinge si chiar trece, pragul anorexiei. Dece?. Specialistii sustin ca in momentul in care ai ajuns la o greutate dorita, creierul trimite semnale cum ca totusi un kilogram doua nu ar fii o problema daca ai mai putea da jos, si astfel la un kilogram dat jos mai vin 3 , si tot asa pana ajungi sa faci chiar si un atac de cord sau sa nu te mai poti ridica din pat. Anorexia este un fapt real si primul pas in tratarea ei este acceptarea. Pentru asta e necesara o vointa de fier. Exista persoane care sufera de anorexie insa refuza categoric sa consulte un medic si puse in fata unei oglinzi vor sustine in mod repetat ca sunt grase, ca le e scarba de ele si ca un kilogram sa mai poate da jos, ca doar nu o sa moara. Tot ce ne ramane de facut e sa invatam sa ne iubim corpul, asa cum este, sa ne respectam si sa nu uitam ca nimeni nu e perfect si ca fiecare suntem frumosi, unici si speciali in felul nostru, pentru ca nu exista doua persoane pe lumea asta la fel.